Despre denia canonului Mare – Sfântul Andrei Criteanul

Categories:

În  seară de miercuri în săptămâna a V -a a postului mare, în toate Bisericile Ortodoxe se savarseste Denia Canonului cel Mare a Sfântului Andrei Criteanul, această fiind Utrenia pentru ziua de joi. Canonul cel Mare se citește astăzi integral. El a mai fost citit în primele patru zile ale Postului Mare, în patru părți, fiind citit în cadrul Pavecernitei Mari. În cadrul slujbei se va citi și viață Sfintei Cuvioase Maria Egipteancă.

Sinaxarul din Triod a zilei de joi din săptămâna a V-a a Postului Mare ne aduce mai multe informațîi cu privire la acest Canon. Astfel, Canonul cel Mare a fost compus și scris de Sfântul Andrei, Arhiepiscopul Cretei, numit și Ierusalimiteanul. Acesta era din Damasc. La 14 ani după ce a fost dat la școală și a învățat toate științele vremii s-a dus la Ierusalim și a îmbrățișat viață monahală. Trăind într-un mod bineplăcut lui Dumnezeu a lăsat Bisericii și alte scrieri, cuvântări și canoane, dar s-a evidențiat prin cuvântări de laudă în cinstea sfinților, a Maicii Domnului și a Mântuitorului Hristos. A alcătuit multe canoane, împreună cu acest Mare Canon plin de umilință care se întinde de la Adam până la Înălțarea lui Hristos și predică Apostolilor. Prin acest canon Sfântul îndeamnă tot sufletul să urmeze, după putere, toate faptele bune ale istoriei Vechiului și Noului Testament, să fugă de toate faptele rele și să alerge totdeauna la Dumnezeu, prin pocăînță, prin lacrimi și mărturisire și prin alte fapte bine plăcute lui Dumnezeu. Acest Mare Canon poate înmuia și cea mai învârtoșata inima și să o conducă spre săvârșirea binelui. Sfântul Andrei Criteanul a alcătuit acest canon pe timpul când și Sfântul Sofronie, Patriarhul Ierusalimului, a scris viață Sfintei Maria Egipteancă. Viață Sfintei ne pune înainte o mare pildă de umilință și da multă mângâiere celor ce greșesc și păcătuiesc, numai dacă ar voi să se depărteze de rele.

S-a rânduit că Viață Mariei Egipteancă să fie citită în cadrul acestui canon, deoarece Sfântul Post se apropie de sfârșit și că nu cumva oamenii să se îngrijească mai puțîn de nevoințele cele duhovnicești. De aceea, Sfântul Andrei îi pregătește prin Marele Canon pe cei care se nevoiesc cu postul să se poarte cu mai mult curaj și să se îndrepte cu bărbăție spre nevoințele postului ce-l mai au în față. Iar Sfântul Sofronie, prin minunată istorisire a viețîi Mariei Egipteancă, înduplecă pe oameni să ajungă din nou cumpătați, îi ridică spre Dumnezeu, ii sfătuiește să nu mai cadă și să nu deznadajduiasca, chiar dacă au căzut înainte în unele păcâte. Viață Sfintei înfățișează cât este de mare iubirea de oameni și dragostea lui Dumnezeu față de cei care doresc din tot sufletul să se întoarcă de la păcatele lor de mai înainte.

Canonul Sfântului Andrei Criteanul se numește Canonul cel Mare și datorită ideilor și gândurilor înalte ce le cuprinde, dar și pentru faptul că acest canon, spre deosebire de celelalte care au câte 30 de tropare, are 250 de tropare. Prin urmare, a fost așezat foarte potrivit în Marele Post acest canon care are multă umilință. Sfântul Andrei Criteanul a fost cel dintâi care a adus la Constantinopol acest preafrumos și mare canon, odată cu viață Sfintei Maria Egipteancă, când a fost trimis de Teodor, patriarhul Ierusalimului, să fie de ajutor la al șaselea sinod ecumenic. Cu acest prilej, a lupta împotriva monotelitilor și, cu toate că era simplu monah, a fost rânduit în clerul Bisericii din Constantinopol. Apoi, a fost hirotonit diacon și a fost însărcinat cu purtarea de grijă a orfanilor. La scurt timp a ajuns Arhiepiscopul Cretei. Apoi, ajungând aproape de locul numit Ieriso din Mitilina a călătorit spre Domnul.

Sursă: Basilica.ro